Într-un stil ce-a trimis la obiceiuri englezeşti conservatoare legate de un ritual al ceaiului şi a speculat atractiv pasiunea coincidenţelor româneşti, fix într-o zi de joi (5 iulie), la ora 5 a după-amiezii, doi oameni frumoşi au inaugurat oficial o pensiune care nu seamănă cu niciuna dintre cele cunoscute publicului larg. S-a întâmplat la Agârcia de Alexandru cel Bun, sub munte şi aproape de lac.

Vernis este numele pensiunii, Andreea Pojoga administrează afacerea, Ovidiu Şindrilaru îi este asociat, şi nu doar în acest proiect.Cu totul, în pavilionul principal, sunt şase camere, dintre care trei duble şi trei apartamente, în total 18 locuri. Se adaugă cinci căsuţe plutitoare, pe cele două iazuri, care oferă alte zece locuri de cazare inedite.Vernis înseamnă o provocare neabordată până acum în domeniu.Într-un judeţ şi, mai ales, într-o comună unde au apărut şi apar pensiuni pentru că unii se află în treabă sau visează defect, cineva propune un pol de atracţie. Clădiri originale sau triste, accesibile sau nu turistului onest, cu camere agreabile sau înghesuite, cu bucătărie corectă sau pretins tradiţională se mai găsesc, însă Vernis e din altă lume.

Principalul pariu este pus pe designul de interior. Acolo este farmecul unicat, confortul fiind subînţeles. Ovidiu Şindrilaru, şi în calitate de director artistic, a vorbit direct despre comuniunea om-natură-artă. A pus accent pe pădure, aşa cum este ea, pe oameni prietenoşi şi deschişi. Când intri în pensiune, deloc întâmplător, ţi se deschid uşi ce par de cristal. Tehnica modernă este valorificată la maxim. Apoi, oriunde te uiţi în jur eşti captivat de detaliile încadrate într-un fond de decoraţiuni nemaiîntâlnit în România. Rafinament şi recreere, pe scurt.

„Este un proiect cu suflet, început ca o afacere de familie. S-a transformat într-un concept artistic inspirat din natură. E un moment de fericire”, afirma Andreea Pojoga la inaugurare, după care a adăugat: „Ovidiu are experienţă de 10 ani pe partea de design interior. Acest proiect a fost şi începutul asocierii noastre. Ne gândim să dezvoltăm o franciză. Uneori, planetele se asociază favorabil”.

Atmosfera inaugurării a fost sensibil personalizată de recitalul Luizei Zan, acompaniată de Iulian Pavelescu la chitară. Luiza, una dintre cele mai puternice şi sensibile voci de jazz din România, este nemţeancă mândră şi nu a ezitat să sublinieze fineţea decoraţiunilor interioare din pensiune, forţa şi simbolistica lemnului natural, insistând că „în fiecare colţişor e o fărâmă de iubire”. Ceea ce, natural, a amintit de Dan Teodorescu de la Taxi şi manifestul său despre smerenie în care spunea că Dumnezeu preferă lemnul şi spaţiile mici.