Festivalul Haiducilor Grinţieş, ediţia II“ a avut ca personaj de referinţă Ceata lui Vasile cel Mare ■ „Noi am încercat să reconstituim prin programul festivalului acele vremuri ale haiducilor şi considerăm că a fost o reuşită“, a declarat profesorul Daniel Dieaconu, amfitrionul manifestării 

  Grinţieşul, plai nemţean situat la poalele muntelui cu acelaşi nume și la hotarul cu Ardealul a fremătat de lume la sfârștul lunii avînd ca motiv de întrunire cultural-artistică haiducia cea demult apusă, dar purtătoare de nostalgie prin vrednicia bărbătească întru dreptatea socială a zonei. Sărbătoarea haiducească, căci pînă la urmă despre aşa ceva a fost vorba, ce a îmbinat tradiţia cu actualitatea, a fost pusă la cale încă de anul trecut, de profesorul dr. Daniel Dieaconu, istoricul locului, ce s-a ocupat în ultimii ani de cercetarea şi valorificarea prin mai multe lucrări a fenomenului haiducesc românesc.
Nu întîmplător, într-una dintre poienele situate sub sprînceană de munte „rotat“, a fost amenajată scenă cu alură de casă tradiţională, pentru evoluţia artistică locală şi a zonei, astfel încît puhoiul de lume mişcătoare purtînd frumosul strai popular moldovenesc, să-şi dea mina cu muzica, dansul, voia bună, toate într-un îmbietor miros de grătar încins. Ideea proiectului cu pricina a fost susţinută de Asociaţiei Pro Grinţieş, Consiliul Judeţean Neamţ, Consiliul Local şi executivul din administraţia locală. Manifestarea a fost intitulată „Festivalul Haiducilor Grinţieş, ediţia II“ şi a avut ca personaj de referinţă Ceata lui Vasile cel Mare, simbolul haiduciei din coasta Muntelui Grinţieş. Cît priveşte programul celor trei zile de spectacol, acesta a presupus concursuri haiduceşti de putere şi îndemînare, călărie, trasul buştenilor, aruncarea baltagului, cel mai frumos animal de la munte, tăiatul buşteanului cu beschia, concursuri de interpretare ale cîntecului popular şi muzicii folk pentru tinerele talente din Neamţ, Suceava şi Harghita, dar şi expunerea şi degustarea unor specialităţi gastronomice haiduceşti, şi ciobăneşti.
 Totul pe fondul unui spectacol asigurat de corul bărbătesc „Ceata lui Vasile cel Mare“, ansamblul folcloric „Grinţieş, munte rotat“, ambele din localitatea gazdă, precum şi ansamblurile folclorice din Broşteni – Suceava, Tulgheş – Harghita, TupilaţI – Neamţ. La acestea s-au adăugat evoluţiile soliştilor de muzică populară, Viorica Macovei şi Ghiţă Dandu, iar la muzica folk, Adi Bezna şi trupa Eu Cred. Referitor la latura competiţională a manifestării, tinerii care s-au întrecut în ale interpretării, măiestriei şi în a-şi arăta forţa ori talentul în ale gastronomiei, au scos la lumină pe cei mai buni. „Locul ales pentru desfăşurarea festivalului a fost situat sub poalele muntelui Grinţieş, plecînd de la ideea că istoric şi mitologic, acolo se întîlnea ceata lui Vasile cel Mare, haiduc ce hălăduia munţii Bistriţei. Locul era foarte bine situat în concepţia haiducilor, deoarece era departe de mîna lungă a poterei, la nevoie făcînd cu uşurinţă trecerea în Ardeal, la Corbu, ori pe Valea Bistriţei, la Dreptu sau Borca. Aici se mînca haiduceşte, se împărţeau prăzile, se petrecea şi se organizau concursuri de forţă şi măiestrie. Noi am încercat să reconstituim prin programul festivalului acele vremuri. Considerăm că a fost o reuşită“, a declarat profesorul Daniel Dieaconu, amfitrionul manifestării. Pe parcursul celor trei zile de festival printre oaspeţi s-a aflat primarul comunei Grinţieş, Vasile Alexandroaia, care s-a întreţinut cu oaspeţii, dar şi cu grinţieşenii săi. Am dorit să aflăm şi părerea sa despre evenimentul cultural dedicat haiduciei, cu atît mai mult cu cît a fost vorba despre a II-a ediţie.
Consider că a fost o reuşită, experienţa primei ediţii, făcîndu-ne să muncim mai mult pentru punerea la punct a unor detalii organizatorice. După cum s-a văzut oamenii comunităţii noastre s-au implicat în participarea la acţiune asigurînd logistica necesară unui astfel de eveniment care diferă de o manifestare clasică de genul ziua comunei. Credem că acţiunea noastră va deveni perenă, de la an la an, căpătînd substanţă şi calitate superioară“, a spus Vasile Alexandroaia, primarul de Grinţieş. Revenind la preocuparea ştiinţifică pe tema fenomenului haiduciei, activitatea de cercetare a prof. dr. Dieaconu, convertită în lucrări se cheamă „Haiduci şi tîlhari“ şi „Haiducia la români. Jefuitorii cu arme“, cărţi care s-au bucurat de apreciere din partea specialiştilor şi publicului cititor. Acestea au stat la baza organizării celor două ediţii ale Festivalului haiducilor la Grinţieş.
http://danieldieaconu.blogspot.com/2018/08/